SECRETELE BUCUREŞTIULUI: Strada Țepeș Vodă din Sectorul 2 poartă numele fostului domnitor al Țării Românești, în anii 1448, 1456-1462 și 1476. S-a născut la Sighișoara în voievodatul Transilvaniei, ca fiu al lui Vlad Dracul și al unei nobile transilvănene. A avut cinci copii, patru băieți și o fată. Legenda spune că unul dintre fiii săi, Radu, s-a stabilit în Moldova și a pus bazele neamului Drăculeștilor în această zonă.
O istorie care s-a păstrat până astăzi
Vlad Țepeș sau Vlad Drăculea a obținut în timp supranumele de Dracula și porecla de Țepeș. Dar cum și-a căpătat aceste titulaturi care i-au înfiorat pe cotropitori? Tatăl său, Vlad Dracul, făcea parte din Ordinul Dragonului, comparat cu cel al Cavalerilor Teutoni, o societate militaro-religioasă. Simbolul Ordinului era un dragon, apărătorul creștinismului și al rezistenței în fața turcilor otomani. Apartenența la acest Ordin i-a adus tatălui lui Vlad Țepeș supranumele de Dracul, după denumirea latină a Ordinului Dragonului – Draco.
Porecla de Țepeș a venit în urma execuțiilor ordonate de fostul domnitor, prin tragere în țeapă, pentru a-i speria pe cei care încercau să subjuge Țara Românească. Nu e de mirare că, în timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman. Chiar turcii îl denumeau Kazıklı Bey (Prințul Țepeș). Numele de Țepeș a fost menționat prima oară în anul 1550, fiind păstrat astfel în istoria românilor până în zilele noastre.
Ce găsim pe strada Țepeș Vodă și în apropiere
Strada Țepeș Vodă este lungă, foarte aproape de Calea Călărașilor. Aici, se află clădiri care au rezistat cu stoicism trecerii timpului, dar și ansambluri rezidențiale finisate sau în construcție. Pornește din strada Traian și traversează strada Popa Nan. Se mai intersectează, în drumul ei, cu străzile Teleajen, Cireșului, Agricultori și se oprește în apropiere de Șoseaua Mihai Bravu. La intersecția acesteia cu strada Traian putem admira Biserica Hagiu din București. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii Domnului. Pe locul actualei ctitorii era o mănăstire, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Starețul, care fusese la locurile sfinte, era considerat hagiu (sfințit), de unde și denumirea de Biserica Hagiu. Între 1765-1767, a fost ridicată o biserică de zid în locul celei de lemn, cu șase chilii. Biserica Hagiu a fost renovată în 1831, iar între anii 1872-1874, reclădită din temelii.
- Biserica Hagiu (1872)
- Miniparcul Popa Nan
- Crucea din piatră (secolului al XVIII-lea)
- Țepeș Vodă Residence
- Graffiti Urban Garaju’ Moto
- Ichi Geki Dojo
- EvaChic
- Tomis Garden Aparthotel
Solicită ofertele Realkom!
În acest loc istoric al Bucureștiului, dar şi în toată zona Unirii, Realkom Imobiliare te ajută să cauţi locuinţa pe care ţi-ai dorit-o dintotdeauna. Dacă vrei să găseşti o casă de vânzare pe Strada Tepeș Vodă sau doreşti să închiriezi un apartament/un spaţiu comercial aici ori în vecinătate, este suficient să ne contactezi. Unul dintre consultanţii noştri imobiliari te pune la curent cu oferta la zi şi cu paşii necesari acestui demers.