0723.620.112
SECRETELE BUCUREŞTIULUI: Strada Armenească dezvăluie celor care o străbat de la un capăt la altul povești nebănuite. Lasă-te sedus de frumusețea clădirilor și de parfumul florilor! Descoperă locuri încântătoare pe care nu le-ai observat până acum, grăbit fiind să ajungi la serviciu!
Comunitatea armenească din București a luat ființă în București încă de la începutul secolului al XV-lea. Prezența armenilor este atestată la 13 noiembrie 1593. În Capitală, s-au așezat în jurul bisericii construite de ei. Și-au deschis prăvălii și ateliere. Mahalaua Armenească apare menționată prima dată în anul 1831, în jurul Bisericii și Uliței Armenești. În vecinătate erau mahalalele Popa Rusu, Popa Pătru, Caimata și Popa Chițu. Cea mai populată era Ulița Armenească, devenită strada Armenească. Meseriașii erau cizmari, negustori de cafea și delicatese, de manufactură, de cereale sau covoare orientale. Totodată, comunitatea numără un număr important de intelectuali, printre care medici, arhitecți, juriști, politicieni, profesori, scriitori, ziariști.
Festivalul Strada Armenească, locul unde se întâlnesc comunitățile din România
An de an, pe această alee are loc Festivalul Strada Armenească. Evenimentul reunește mai multe comunități din toată țara pentru a petrece câteva zile în stil armenesc. Îmbinând tradiția cu modernitatea, festivalul oferă concerte de muzică, dansuri, spectacole de teatru, expoziții de fotografie, mâncare specifică.
Strada Armenească pornește din Calea Moșilor și traversează bulevardul Carol I. Face nod cu strada Popa Rusu și se oprește în strada Maria Rosetti. Un punct de atracție este Biserica Armenească, o construcţie impunătoare, realizată după planurile arhitectului Dumitru Maimarolu (1859-1926). A fost ridicată între 1911 (când a fost pusă piatra de temelie) şi 1915. Primul lăcaş de rugăciune al armenilor din Bucureşti a fost ridicat în perioada 1581-1629 şi a rezistat până în 1685. Pe locul actualei Biserici Armeneşti a existat o altă biserică, clădită în 1743. Distrusă de un incendiu în 1781, biserica a fost refăcută din temelii, în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Ipsilanti (1796-1797).
Ce găsim pe strada Armenească și în vecinătate
În Bucureştiul de altădată, cartierul armenesc se întindea în zona din jurul Bisericii Armeneşti între Bulevardul Carol I, Strada Armand Călinescu, Strada Speranţei, Strada Franzelarilor şi Strada Spătarului, coloana lui vertebrală fiind Strada Armenească. Arhitectura Bisericii Armeneşti a fost inspirată de cea a catedralei din Echmiadzin (Armenia), construită între anii 301-303. La intrare se află Centrul Cultural Armean, cu Biblioteca şi Muzeul Dudian. Expoziţia permanentă a Muzeului Dudian cuprinde cărţi, manuscrise şi obiecte de cult deosebit de importante şi valoroase.
Pe această stradă încărcată de istorie, a locuit între anii 1948-1973 matematicianul Grigore Moisil, membru al Academiei Române. Considerat părintele informaticii românești, Moisil a studiat la Sorbona cu mari matematicieni ai vremii. La numărul 34, se află Casa Peleologu, construită la 1932. Aici, a locuit Alexandru Paleologu, scriitor, eseist, critic literar, diplomat și om politic român.
- Biserica Armenească din București
- Colegiul Farmaciștilor
- ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate
- Casa Paleologu
- Zen Garden Restaurant Chinezesc
- Redacția DoR (Decât o Revistă)
- Restaurant Nicorești
Solicită ofertele Realkom!
În acest loc istoric al Bucureștiului, dar şi în toată zona Unirii, Realkom Imobiliare te ajută să cauţi locuinţa pe care ţi-ai dorit-o dintotdeauna. Dacă vrei să găseşti o casă de vânzare pe strada Armenească sau doreşti să închiriezi un apartament/un spaţiu comercial aici ori în vecinătate, este suficient să ne contactezi. Unul dintre consultanţii noştri imobiliari te pune la curent cu oferta la zi şi cu paşii necesari acestui demers.
